«

»

Părinţi de piţipoancă

1 Iulie 2012

Citind Ghidul practic destinat mamelor de piţipoance, unul dintre vizitatorii ACRU.ro întreabă retoric:

“Oare cum pot să se declare mândri anumiţi părinţi de fete când acestea ies în oraş cu colegele “la un cico” şi se îmbracă precum cele mai “ieftine” creaturi? Cum poţi să laşi arătarea aia să iasă în halul acela pe uşă?”

Chiar, cum? Şi mai ales, de ce?

Răspunsul facil ar fi: din nepăsare. Varianta ipocrită de răspuns sună cam aşa: “vestimentaţia, machiajul şi stilul sunt independente de valorile umane profunde. E doar o imagine! Fata noastră frumoasă e cuminte, muncitoare, serioasă, sinceră, credincioasă şi, în special, plină de personalitate. Aşa e moda tineretului astăzi, cum să-i frângi aripile limitându-i opţiunile vestimentare?”

Mie ce-mi iese că te-am crescut?

piţipoance romania machiajCel mai probabil însă, răspunsul veridic e un calcul pragmatic. Spoită cu suficiente straturi de machiaj, înzorzonată cu zeci de grame de paiete şi bijuterii, cocoţată pe tocuri înalte şi cu atuurile naturale la vedere, arătarea are mai multe şanse de a fi remarcată de un meltean cu bani domn realizat şi generos. Dacă fata “ştie ce vrea de la viaţă”, are oarece şanse în a-l convinge pe sponsor gentleman s-o facă “prinţesa lui”. Ştiţi cum trăiesc părinţii prinţeselor în basm? Exact, fericiţi până la adânci bătrâneţi.

Asta e versiunea primitivă. Un pic mai subtili sunt acei părinţi care îşi pregătesc fiicele pentru ca ele “să facă ceva în“: play-back muzică pop, televiziune, modelling şi chiar PR. Adică să intre într-un sistem în care se rulează mulţi bani şi să devină vizibile. Vizibilitatea e termenul cheie în afacerea cu prinţese. Cu cât oferta e mai expusă, cu atât cresc şansele să apară şi cererile eligibile.

Fetele şi o bună parte din mamele lor îşi doresc, probabil, în ziua de azi efectiv să se facă, pardon, curve (…) Ele spun că sunt sexy şi lipsite de prejudecăţi, dar Aprozarul din sângele lor nu minte. Şi cum să nu fii mândru ca părinte că fata ta s-a realizat plăcut în viaţă ca actriţă porno şi o cunoaşte o ţară întreagă, ai?!

scria Răzvan Exarhu, acum şase ani, într-un excelent editorial despre dorinţele contemporane. Fondul aspiraţiilor nu s-a schimbat de atunci, dar s-a mai lucrat la formă. Constatând că piaţa piţipoancelor “de duzină” e supraaglomerată, unii părinţi şi-au îndreptat progeniturile spre nişa de lux, unde-i necesară şi parcurgerea câtorva dreptunghiuri cu inteligenţă.

Făt-frumos cu contul gros şi bătrâneţea confortabilă

monica columbeanu veronica bulai ramona gabor

Mama capitalizează

“Arătarea” la care se referea cititorul nostru e, de multe ori, singura carte potenţial câştigătoare pe care părinţii respectivi o au. E unica lor speranţă de a nu îmbătrâni modest într-un bloc comunist, aşteptându-şi pensia modică, alegând între hrană, medicamente şi plata cheltuielilor de întreţinere. Deşi n-o vor recunoaşte niciodată (nici măcar în sinea lor), ei aşteaptă compensaţii materiale concrete pentru efortul de a-şi fi îngrijit şi educat fetiţa. Şi speră până în ultima clipă că banii vor apărea. Dacă nu de la Ginerică cu contul gros, măcar de la amant mai pricopsit. Căci dacă nu e să curgă material, barem să pice câţiva gologani.

Cum poate fata să-i finanţeze dacă nu-i nici genială, nici n-are vreun talent unic? Muncind cu perseverenţă alături de vreun papagal care conduce un Logan în leasing, câştigă salariul mediu pe economie şi care-i apreciază simplitatea, decenţa vestimentară şi bunul-simţ? Să fim serioşi, oamenii sunt prea bătrâni ca să mai înghită povestea asta. Mai ales că au trăit-o şi ei, cândva, în tinereţe.

Tu ce părere ai?