Relaţia dintre alegătorul român şi politicianul care îl reprezintă e atât de complicată încât poate fi descrisă sugestiv doar prin imagini. Accesul la putere e rezultatul unor strategii complexe, care vizează management-ul comunicării politice, dar şi competenţa decizională. Iată cum decurge exerciţiul democratic românesc de mai bine de 20 de ani:
1) Platforma program
Mai întâi, candidatul îşi pregăteşte platforma – program:
Platforma politică şi oferta ideologică
Observaţi subtilitatea doctrinară, elocvenţa sloganului, varietatea soluţiilor propuse, echitatea şi consecvenţa principiilor .
2) Evaluarea ofertei electorale
Urmează consultarea electoratului şi punerea în discuţie a temelor esenţiale de pe agenda alegătorilor:
Masa dialogului, dezbatere de idei
În această etapă, societatea civilă ia loc la masa dialogului social pentru a evalua oferta politicienilor şi a-şi exprima punctele de vedere. După cum observăm, sunt cântărite atent, cu răbdare, punctele cheie din platforma program. În cazul de faţă e vorba despre Primărie, aşadar masa rotundă are ca obiect administraţia locală. Cu muştar.
3) Votul
Ultima etapă e faza decisivă. Votanţii evaluează discursul şi activitatea candidaţilor în funcţie de propriile principii, tradiţii politico – ideologice şi interese legitime. Timpul promisiunilor a trecut, acum e momentul adevărului în relaţia dintre cetăţean şi politician. Emoţiile se risipesc şi lasă loc deciziilor judicioase:
Alegătorii votează raţional
În final, cei mai inspiraţi, oneşti, şi competenţi oameni politici primesc sufragiile majorităţii românilor şi ocupă, democratic, binemeritatele funcţii de conducere.
Pentru conformitate: pozele provin din actuala campanie şi reprezintă electoratul urban (Bucureşti).
