«

»

Igiena, lux sau bun-simţ? Harta jegului

17 Septembrie 2012

România profundă realăPentru că umflatul maţului e mai important decât procesul consecutiv invers, patru din zece familii româneşti (38%) nu au baie şi closet în locuinţă. În schimb, gospodăriile fără bucătărie în interior reprezintă doar 15% din totalul naţional, semn că asigurarea condiţiilor pentru pus burta la cale e prioritară în raport cu igiena personală. Ecartul de 23%  (sau 2,3 din 10) ne indică, simbolic, care e diferenţa dintre sărăcie (fără baie, fără bucătărie) şi nesimţire (grupul sanitar e fudulie, gătitul e temelie).

“Rapănometru” » În medie, românul consumă anual: doar 4 săpunuri, 1,3 deodorante, mai puţin de 2 tuburi cu pastă de dinţi.

La nivelul Uniunii Europene, peste 95% dintre gospodării au atât baie, cât şi bucătărie, fără distincţii semnificative între cele două dotări.

Coşmarul olfactiv pe care contactul cu semenii ni-l produce uneori e întărit de rezultatele preliminare ale Recensământului bahic populaţiei şi al locuinţelor, desfăşurat anul trecut. De la INSSE aflăm că, excluzând Bucureştiul, judeţele cele mai spălate sunt Braşov, Timiş, Constanţa, Hunedoara, Sibiu şi Cluj. Adică jumătate din Transilvania, Banat şi Dobrogea. Datele complete sunt aici şi ne arată discrepanţele majore care există între regiunile aceleiaşi ţări.

Campionii jegului. Sărăcie sau obicei?

La polul insalubru, în topul negru maroniu regăsim lista unor judeţe destul de harnice la dat cu ştampila în buletinul de vot şi pomeni electorale: Olt, Vaslui, Botoşani, Teleorman şi Giurgiu, după cum indică harta de mai jos. Văzând că doar 30% dintre olteni se pot mândri cu existenţa unui WC funcţional în casă, am fi tentaţi să presupunem că judeţul Olt e polul sărăciei în România. Apoi, observăm procentul gospodăriilor care au bucătărie: 74%! Aşadar, mai mult de trei sferturi din total.

Topul jeg civilizaţie Romania judeţe

Baia la români. Situaţia pe judeţe

Pentru a lămuri dacă determinanta stării de fapt e de ordin economic sau cultural, apelăm la datele privind valoarea Produsului Intern Brut (PIB) la nivel de judeţ. Ei bine, Oltul ocupă un onorabil loc 28 (din 42), cu un PIB net superior judeţului Covasna, spre exemplu. În Covasna (locul 42 – judeţul cel mai sărac), peste 64% dintre aşezările omeneşti permit locatarilor să nu practice ritualul fugii cu pantalonii în vine prin curte când îi taie inspiraţia. Adică au baie şi canalizare, evitând comuniunea om – natură, via dejecţii.

Mizeria e comodă

Evident că există un oarecare grad de corelaţie între nivelul sărăciei şi cel al lipsei de civilizaţie. Însă legătura nu e automată, nici direct proporţională, cum pare la prima vedere. Educaţia, valorile culturale, factorii sociali, alegerile individuale, istoria locală şi chiar componenta etnică joacă roluri esenţiale în structurarea stilului de viaţă. De prea multe ori, sărăcia e doar pretextul care justifică alegerea voluntară a unui trai arhaic şi respingerea instinctivă a progresului, care, pe lângă beneficii, presupune asimilarea unor norme. Adică cere un minim efort.

1
+5 Vote -1 Vote +1Nautilus
26 Septembrie 2012 @ 12:01

1. Un mare procent dintre cele 1,3 deodorante se folosesc prin metoda meltenească, adică peste haine;

2. Un procent semnificativ din cele 4 săpunuri (de casă) se folosesc cel mult la spălatul rufelor;

3. Pentru pasta de dinţi au o justificare, de cele mai multe ori nu prea au pe ce să o folosească…

4. După cum se poate afla trecând prin multe parcuri, nu au closet în casă fiindcă pentru ei closetul e acolo unde se nimeresc ei să fie :)

~Nautilus

Tu ce părere ai?