«

Riscul seismic pe înțelesul tuturor

4 Martie 2018

  • Vând apartament în bloc fără risc seismic sau urgență.
  • Vând garsonieră în clădire care nu prezintă risc seismic.
  • Clădirea nu se află pe lista imobilelor cu risc seismic.

Sigur ai întâlnit anunțuri imobiliare formulate astfel. Cam așa arată. Sau mai rău, în asemenea hal. Dar poate nu știai că, în realitate, enunțul conține două minciuni. Și e greu să minți de două ori în atât de puține cuvinte!

ce inseamna risc seismic neincadrate urgenta Deși aproape orice român interesat de o tranzacție imobiliară e preocupat de riscul seismic și consultă celebra listă neagră, prea puțini au trecut dincolo de publicitatea înșelătoare și au studiat definițiile sau semnificația reală a termenilor. Și mai puțini au citit legislația în vigoare, dar și și pe cea abrogată, pentru a înțelege cum au evoluat conceptele. Lipsa documentării, de altfel greoaie și consumatoare de timp, face din clienții segmentului imobiliar rezidențial victimele perfecte.

Hai să trecem în revistă principalele cinci legende urbane legate de riscul seismic și să explicăm ce prevăd reglementările, codurile și normativele actuale.

Top 5 mituri urbane despre riscul seismic

• Mitul nr. 1: există clădiri fără risc seismic în București

Nu, nu există așa ceva. Riscul seismic este o măsură a degradărilor și avariilor anticipate pentru o construcție situată într-un anumit loc, într-un interval de timp dat. Dacă o clădire e amplasată într-o zonă în care se resimt periodic cutremure de intensitate și magnitudine semnificative, ea are un risc seismic. Mai mare sau mai mic, în funcție de numeroși parametri, detaliați în normativul în vigoare P100-3 : 2008 (Codul de evaluare seismică a clădirilor existente). Dar niciodată riscul nu e zero, ci este cuprins între pericol public (bulină roșie) și risc de seismic similar construcțiilor noi (răspuns seismic similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare). Iar Bucureștiul, capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, are o dublă vulnerabilitate: este expus atât din punct de vedere tectonic, cât și din punct de vedere al fondului imobiliar, care e îmbătrânit și nesigur.

• Mitul nr. 2: există o listă completă a imobilelor cu risc seismic din București

În realitate, nu. Nu există o listă neagră (sau roșie) care să cuprindă doar imobilele cu risc seismic din București. Lista publicată de Primăria Municipiului București (Administrația Municipală pentru Consolidarea Cădirilor cu Risc Seismic – AMCCRS) și vehiculată în toată presa cuprinde, de fapt, toate imobilele expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic, încadrate sau neîncadrate în clasa de risc corespunzătoare. E un fel de registru al tuturor clădirilor diagnosticate. Altfel spus, dacă o clădire a fost vreodată expertizată în privința riscului la cutremur, adresa ei va figura pe celebra foaie. Numai dacă n-a fost niciodată expertizată, nu va apărea pe listă.

Dacă o construcție din capitală, fie ea bloc, vilă ori casă, a fost evaluată în privința riscului la cutremur după 1990, ea se regăsește obligatoriu pe lista oficială publicată de PMB, listă copiată și redenumită de presă și de celelalte medii de informare. Denumirea documentului de pe site-ul Primăriei fix asta ne spune chiar din titlu: e lista imobilelor expertizate tehnic, nu e lista clădirilor cu risc seismic din București. Serios, exact așa scrie. E ca diferența dintre lista celor consultați de medic și lista celor bolnavi.

• Mitul nr. 3: dacă un bloc nu e pe „lista cu risc seismic” înseamnă că e mai sigur decât cele de pe listă

Tocmai ați citit cea mai gogonată legendă urbană a pieței imobiliare. E ca și când ai spune că un om care n-a făcut niciodată analize medicale în 50 de ani de viață are un risc de îmbolnăvire mai mic (sau chiar nul) decât vecinul său, de vârstă similară, care a fost evaluat de un doctor, a primit un diagnostic și a fost luat în evidență.

După cum am demonstrat mai sus, Primăria publică adresele tuturor clădirilor expertizate, iar rezultatul expertizei este încadrarea într-una dintre cele patru clase de risc seismic existente. Așadar, nu există blocuri fără risc seismic (sau cu risc zero). Există doar clădiri (case ori blocuri) care n-au fost evaluate niciodată în privința riscului la cutremur, drept care nu apar pe lista PMB.

Fix așa scrie în normativul în vigoare P100-3/2008, elaborat de Universitatea Tehnică de Construcții București și publicat în Monitorul Oficial al României nr. 647 bis din 1 octombrie 2009, documentul oficial la care se raportează conceptul de risc seismic. La Capitolul 8, intitulat „Evaluarea finală și formularea concluziilor” din Codul de evaluare în vigoare scrie că laborioasa activitate de expertiză se încheie obligatoriu cu încadrarea într-o clasă de risc seismic (clasa RS1, în cel mai rău caz, clasa RS4 în cel mai fericit caz). Astfel,

„pe baza rezultatelor evaluării calitative și a evaluării prin calcul se stabilește vulnerabilitatea construcției în ansamblu și a părților acesteia, în raport cu cutremurul de proiectare – riscul seismic, ca indicator al efectelor probabile ale cutremurelor caracteristice amplasamentului, asupra construcției analizate. Practic, stabilirea riscului seismic pentru o anumită construcție se face prin încadrarea acesteia într-una din cele 4 clase de risc

scrie în Cod. Textul integral al Normativului P100-3 : 2008, din care am citat mai sus, e aici, arhivat de pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

Mai mult, Legea nr. 223/2018 prevede că

stabilirea riscului seismic pentru o anumită construcție se face prin încadrarea acesteia în una dintre următoarele patru clase de risc:

  • Clasa RS I, din care fac parte construcțiile cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime;
  • Clasa RS II, în care se încadrează construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă;
  • Clasa RS III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante;
  • Clasa RS IV, corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare.”

Așadar, conform reglementărilor oficiale în vigoare, expertul inginer evaluator nu poate concluziona „n-are dom’le risc seismic, du-o la târg că nu bate, nu troncăne, e ca nouă”. Dacă realmente clădirea expertizată „e ca nouă”, ea va fi încadrată în clasa a IV-a de risc seismic „corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare” și va fi trecută pe lista imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic.

• Mitul nr. 4: clasele de risc seismic (RS 1, RS2, RS3, RS4) sunt echivalente cu categoriile de urgențe (U1, U2, U3)

Realitatea pe scurt: toate U-urile (U1, U2 și U3) înseamnă, după normele actuale, clădiri cu bulină roșie, adică Risc Seismic 1 (RS I) – pericol public, risc ridicat de prăbușire. (sursa)

Explicația pe larg necesită un pic de istorie recentă. În prima parte a anilor ‘90, îmbătate de entuziasmul post-revoluționar, autoritățile s-a apucat să inventarieze clădirile vechi cu promisiunea consolidării lor gratuite în regim de urgență (de unde și denumirea categoriilor). Mulți proprietari de case ori șefi de bloc s-au înghesuit să intre pe „listele de urgențe” ale primăriei în ideea că li se vor consolida (aproape) gratis imobilele. Exact cum s-a întâmplat ulterior cu reabilitarea termică a blocurilor.

Toată lumea voia să fie în fruntea listei, ca să prindă consolidarea cât mai repede. Categoria U1 însemna că blocul e atât de vulnerabil încât consolidarea trebuia începută cel târziu în următorii doi ani! Lucrările promise urmau să demareze în maximum cinci ani pentru clădirile încadrate la U2, iar cei cu U3 se considerau ghinioniști, având de așteptat până la zece ani începerea șantierului finanțat de stat. Iată un citat din presa vremii:

Categoriile de urgență reprezintă prioritatea începerii lucrărilor de consolidare a clădirilor expertizate tehnic. Categoria de urgență se stabilește în funcție de clasa de importanță a construcției și de valoarea gradului de asigurare la acțiuni seismice, rezultat din calcul. Durata maximă de timp pentru începerea lucrărilor de consolidare este : U1 – 2 ani; U2 – 5 ani; U3 -10 ani.”

Evaluări pe bandă rulantă. În nici trei ani s-a expertizat mai mult decât în următorii 24!

Începând cu anul 1993, frenezia evaluărilor decontate de stat a cuprins rapid Bucureștiul, astfel că nu mai puțin de 1700 de clădiri au fost expertizate până în 1996, de peste două ori mai multe decât aveau să fie expertizate în următorii 24 de ani!

Normativul de proiectare P100-92 risc seismic

Extras din Normativul P100-92

Spre deosebire clasele de risc seismic (RS-uri), categoriile de urgență (U) nu se concentrau doar pe rezistența clădirii la cutremur, ci făceau o medie între aceasta și gradul de importanță al clădirii, stabilit în funcție de destinația imobilului și numărul de oameni potențial afectați (sursa). Asta însemna că pentru o clădire cu grad de importanță ridicat era mai urgentă consolidarea (chiar dacă riscul structural seismic era, teoretic, mai redus) față de un imobil care avea un grad de importanță mai mic, chiar dacă acesta din urmă era mai șubred. Altfel spus, luând ca exemplu două blocuri învecinate, construite în același an cu aceeași tehnologie, cu aceeași rezistență medie la cutremur, unul cu 10 etaje și 10 scări, iar altul cu 7 etaje și 3 scări, primul ar fi fost încadrat la U2, iar al doilea la U3. După normele de astăzi și având în vedere îmbătrânirea cu peste 20 de ani, ambele clădiri ar primi același calificativ: R(s) I, adică bulină roșie, pericol public, risc de colaps.

Toate categoriile de urgență cuprindeau clădiri care pot susține cel mult 35% din cutremurul de calcul. În 2008, odată cu adoptarea normativului P100-3/2008, clasa I de risc seismic a fost definită ca fiind grupa în care se înscriu clădirile care pot susține maximum 35% din cutremurul de calcul. În plus, cutremurul de calcul a fost și el crescut, ceea ce înseamnă că dacă o clădire „suporta” 35% din cutremurul de calcul din 1996 înseamnă că ea poate „suporta” mai puțin 20% din cutremurul de calcul de astăzi.

Alte criterii luate în calcul la definiția categoriilor U1, U2 sau U3 erau: hazardul seismic al amplasamentului definit prin hărțile de zonare seismică, sistemul structural, existența spațiilor publice la parter (parter flexibil – păstrarea spațiului cu minimum de pereți la parter pentru a amenaja spații comerciale ori administrative), anul construcției, asimetria structurii în plan și în elevație și numărul de etaje ale acesteia, numărul de persoane, poziția în localitate a construcției și consecințele la scară urbană ale unei eventuale prăbușiri, condițiile locale de teren.

Fără pomana de la buget, toată lumea fuge de expertizare. Nu vrem să știm adevărul!

Din a doua parte a anului 1996, adică după alegeri, autoritățile au renunțat la promisiunea fantasmagorică a consolidărilor în regim de urgență, iar categoriile U1, U2 și U3 au rămas doar martori istorici ai încă unui eșec al statului român de a-și concretiza planurile. Normativul în vigoare atunci (P100-1992) a fost modificat și completat prin introducerea conceptului de clase de risc seismic (RS). Drept consecință directă, numărul imobilelor expertizate anual a scăzut dramatic, odată dispărută momeala consolidării cu bani de la buget. Pentru că proprietarii nu vor să știe adevărul dacă nu primesc ceva la schimb. Și nici băncile n-ar fi încântate să afle cât de șubrede sunt, în realitate, foarte multe dintre proprietățile ipotecate.

Toate clădirile expertizate în prima parte a anilor ’90 apar automat pe lista Primăriei București, sub titulatura de imobil expertizat tehnic din punct de vedere al riscului seismic, dar neîncadrat în clasa de risc corespunzătoare (RS). Adică pacientul a fost la doctor demult, e bolnav, dar rezultatele analizelor de atunci sunt neconcludente pentru criteriile de diagnostic actuale. Asta înseamnă „neîncadrate în clasa de risc corespunzătoare”.

• Mitul nr. 5: dacă blocul avea probleme, apărea pe listă

Deși clișeul „fără risc seismic” e vădit neadevărat și distorsionează masiv valoarea de piață a proprietăților imobiliare, expresia e repetată obsesiv în aproape fiecare anunț de vânzare publicat, mai ales când blocul a depășit 40 de ani vechime și se apropie de finalul duratei de viață proiectate, care este de 50 de ani (sursa). În realitate, cu cât o clădire e mai periculoasă, cu atât proprietarii ei sunt mai tentați să fugă de expertizare. Pentru că oamenii cred orice îi ajută să doarmă bine noaptea, iar negarea realității e una dintre strategiile cele mai simple.

Principiul „sunt sănătos pentru că refuz analizele” vinde bine. Doar 11 clădiri expertizate în 2017!

Întrucât legea nu prevede sancțiuni pentru proprietarii sau asociațiile de proprietari care nu și-au expertizat niciodată clădirile în privința riscului seismic, doar 11 imobile au fost evaluate în tot Bucureștiul în decursul anului 2017. 11 dintr-un total de aproape 114 mii de clădiri cu locuințe existente în capitală, potrivit recensământului din 2011. Dintre aceste 114 mii de imobile, peste 109 mii sunt blocuri construite înainte de 1990 (sursa). 41% dintre clădirile bucureștene din beton armat sunt construite înainte de iulie 1963, momentul apariției primei reglementări obligatorii referitoare la acțiunea seismică. Adică n-au fost proiectate să suporte cutremure. Nefiind expertizate, nu apar pe lista Primăriei. Și se pot vinde cu eticheta falsă „fără risc seismic”.

Ce caută românii:

1
+21 Vote -1 Vote +1mobilier birouri
9 Mai 2018 @ 10:55

Niciodata nu m-am gandit sa analizez aceste minciuni. Cu adevarat interesant este faptul ca desi este logic totusi reusesc altii sa ne manipuleze atat de usor, doar din vorbe

2
+35 Vote -1 Vote +1Andro
23 Mai 2018 @ 16:36

Foarte clar domnule.
Multumesc de info !

3
+4 Vote -1 Vote +1Acru
25 Mai 2018 @ 14:02

@Andro(2), cu drag, sper să vă fie de folos informațiile.

4
+5 Vote -1 Vote +1Urs
14 Septembrie 2018 @ 15:14

Ziua buna
Ce inseamna totusi ca imobilul se afla pe lista “IMOBILELOR EXPERTIZATE TEHNIC DIN PUNCT DE VEDERE AL RISCULUI SEISMIC NEîNCADRATE
îN CATEGORII DE URGENŢĂ SAU îN CLASE DE RISC SEISMIC CORESPUNZATOARE conform Codului de evaluare antiseismică P100-3/2008″? De ce au ramas neincadrate?
Multumesc

5
+10 Vote -1 Vote +1Acru
16 Septembrie 2018 @ 8:39

@Urs(4)

Sunt clădiri evaluate în perioada „bulei expertizelor”, adică între 1993 și prima parte a lui 1996. Pe normele în vigoare, nu înseamnă nimic. Preluând analogia din articol, pacientul a fost la doctor, dar rezultatele analizelor sunt neconcludente pentru criteriile de diagnostic actuale.

De ce au ramas neincadrate?

La vremea respectivă, cu criteriile de atunci (grad de importanță, număr de persoane potențial afectate etc.), expertul a considerat că nu se califică pentru a fi încadrate în niciuna dintre categoriile de urgențe. Majoritatea imobilelor din lista cu pricina sunt case ori vile, multe doar subsol și parter. Spre exemplu, prima din listă, clădirea din Strada Alexandru Balasanu nr. 9 e fix asta:

6
+26 Vote -1 Vote +1Tudor
2 Noiembrie 2018 @ 19:17

Felicitari!
Asa ceva nu vezi in mass-media. Problema noastra, a romanilor, consta in faptul ca tot mai multi renunta sa gandeasca.

Cu stima

7
+1 Vote -1 Vote +1Liviu
3 Decembrie 2018 @ 2:18

Exista cladiri construite in anii ’60 care nu sunt pe lista si sunt anvelopate termic.
Dau in altceva acum dar nu inteleg cum le anvelopeaza daca nu au fost evaluate si incadrate :)

8
+12 Vote -1 Vote +1Claudiu
12 Martie 2019 @ 20:04

Chapeau bas!
Mulțumesc!

9
Vote -1 Vote +1Paul Serghie
29 Martie 2019 @ 22:13

Mutumesc pentru informatie … sper sa nu cer prea mult , as putea primi un raspuns la o mica nelamurire de-a mea ?

Daca blocul in care locuiesc eu , apare intr-o lista luata de pe internet, de pe site-ul primariei din Bucuresti , prin anul 2016 astfel -

An construire 1965 / An expertiza 1996 / Experti Atestati MUDRACENCU S. CORNELIU / ClasaRisc Seismic OK … restul cladirilor afisate neavand niciuna acest ”OK” … iar in restul listelor de pana la sfarsitul anului 2018 , cautat bine de tot pe internet , blocul in care locuiesc nu mai exista , inainte de lista descrisa mai sus .

Care ar fi explicatia cea mai plauzibila ? … de ce apare o singura data si apoi dispare un bloc ”OK” de pe o lista ? … eu nu vreau sa ma pronunt aici , desi , banuiesc , ca stiti de dinainte , care ar fi parerea mea .

Va pot pune la dispozitie lista in format word si pdf exact cum am downloadat-o in acea perioada , link-ul nu mai este valabil .

10
+16 Vote -1 Vote +1Marius
26 Ianuarie 2021 @ 13:51

Excelent articol! Felicitări și mulțumesc!

11
+2 Vote -1 Vote +1Fs
3 Septembrie 2023 @ 20:48

Asociatiile amana expertizarea blocurilor cu risc seismic deoarece unii expertii s-au corupt, au depus experize false pentru a vinde scump si apoi le-au distrus.

12
+3 Vote -1 Vote +1Mda
7 Octombrie 2023 @ 21:03

O cladire expertizata tehnic , cu risc RS2 in 1997 ,cel mai probabil dupa mormativul P100-92 , intra sub incidenta normativului P100-3-2008? Intra sub incidenta legii 243din2023? Exista o echivalenta intre aceste normative? Multumesc!

13
+4 Vote -1 Vote +1Acru
7 Octombrie 2023 @ 23:57

@Mda(12)

Deși nu există o grilă mecanică de echivalare între normative, având în vedere că s-a scurs deja peste un sfert de veac de la vechea expertiză, cel mai probabil clădirea ar fi încadrată astăzi la RS1 – pericol public, risc ridicat de prăbușire.

14
Vote -1 Vote +1Mda
8 Octombrie 2023 @ 23:05

Multmesc pentru raspuns! Este ciudat, de ce tot spun astia in presa, ca legea 243/2023 se adreseaza cladirilor expertizate dupa 2008, confom P100-3. Adica, cladirile expertizate in 1996 ,care probabil sunt deja “lesinate” , sunt bune sau cum?

15
+2 Vote -1 Vote +1Acru
10 Octombrie 2023 @ 21:59

@Mda(14)

Sunt fel de „bune” precum cele construite fără nicio exigență privind rezistența la cutremur și care n-au fost niciodată expertizate. „Fără risc seismic”!

Tu ce părere ai?