În sfârşit, România fabrică ceva într-un ritm care ignoră criza, n-a auzit de recesiune şi nu suferă vreo contracţie. Producem parlamentari, într-un ritm de creştere susţinut, plus 6,4% pe an!
Dacă în 2008 ne ruşinam cu doar 469 de senatori şi deputaţi, în 2012 numărul aleşilor poporului a ajuns la 588, ceea ce se traduce printr-o creştere de 25,4% în patru ani. Între timp, populaţia României a scăzut 12,2%, ceea face performanţa şi mai remarcabilă. Dăm ţării cu 25% mai mulţi parlamentari deşi suntem mai puţini cu 2,64 milioane de locuitori! Cine spunea că românii nu sunt eficienţi?
Suntem atât de eficace încât avem mai mulţi parlamentari decât Statele Unite, a căror populaţie numără 315 milioane de suflete. Pe indieni îi umilim de-a dreptul la capitolul reprezentării. Ei sunt 1,22 miliarde, iar parlamentul lor bicameral e de-a dreptul anemic în raport cu numărul de cetăţeni, punând la dispoziţie doar 790 de locuri. Puteţi citi statistici mai ample pe această temă aici.
Nu-i mai încape Palatul. Urgent, faceţi un hotel!
Cum n-am reuşit încă să exportăm surplusul de capete furajate luminate care dorm în plen fac legi, actualul sediu a devenit neîncăpător. Mai rău, va fi nevoie să construim un hotel care să-i găzduiască pe onorabili, căci aceştia nu-şi mai permit să se amestece cu muritorii. Proiectul va fi demarat în regim de urgenţă, după cum spune şeful deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Caracterul intempestiv al măsurii e de înţeles, căci Nostradamus însuşi nu putea anticipa cât de înfloritoare va deveni industria producătoare de demnitari. Legea se ştia, algoritmul era cunoscut, norma de reprezentare a rămas neschimbată. Totuşi, nimeni n-a vrut să se prindă că vom avea cu 119 mai multe trupuri de odihnit, masat, hrănit, plimbat şi îmbăiat la piscină. Aşa că acţionăm româneşte, heirupist. Dacă finala Europa League ne-a luat prin surprindere, iar venirea iernii este, anul acesta, mai uimitoare ca oricând, de ce n-ar fi şi creşterea numărului de legiuitori o surpriză? Suficient de şocantă încât să permită o suplimentare de fonduri şi o investiţie prin încredinţare directă.
Consens istoric. PDL, PSD, PNL şi UDMR, lovite de amnezie
Ţineţi minte frenezia statistică de astă-vară? Vă amintiţi de zilele când Victor Ponta comanda un mini-recensământ şi schimba vicepreşedinţii INS, Ioan Rus îl inventa pe celebrul Nea Vasile, vecinul întrebat dacă mai există? Autorităţile se prefăceau hotărâte să cureţe listele electorale de stafii, urmând a raporta cifra reală a populaţiei. Apoi, s-a aşternut tăcerea. Nimeni n-a mai vrut să afle câţi români sunt în realitate. Nici Puterea de la USL, nici Opoziţia de la ARD.
Greu de ucis alegătorii din liste a fost articolul dedicat de ACRU.ro subiectului epurării listelor electorale. Scris pe 3 august 2012. Electorii virtuali n-au fost “greu de ucis”, au fost “imposibil de ucis”, pe măsură ce amnezia consensuală s-a aşternut peste agenda publică a partidelor. Căci nimeni nu-şi dorea doar 391 de fotolii cu secretară, masă, casă, telefon, maşină cu şofer şi birou.
În 2009, 77,78% dintre români au votat pentru parlament unicameral şi 88,84% pentru reducerea numărului de aleşi la 300 de persoane. Referendumul a fost valid (participare peste 50% plus 1) şi validat de Curtea Constituţională. În 2012, avem 588 de senatori şi deputaţi, cu 25% mai mulţi decât în legislatura anterioară şi dublu faţă de cifra stabilită prin consultare populară. Nu-i poporul suveran şi legea respectată în România?
Depăşirea planului de capete furajate din bani publici n-ar fi deranjantă dacă marfa ar avea oarece performanţe. Sau măcar o calitate decentă. Din păcate, exceptând vreo 10-20 de parlamentari, organul reprezentativ suprem e compus din astfel de personaje de poveste.
mie nu imi este foarte clar cum s-a ajuns aici?! sistemul de vot? sistemul asta de vot nu a fost sustinut (si) de Basescu/PDL?
Ba da! D-aia am zis că a fost un consens istoric între partide. Toate simulările făcute cu sistemul uninominalului corcit au arătat că numărul de “aleşi ai boborului” va creşte masiv. Totuşi, acum se arată surprinşi.
Declarativ, Băsescu a insistat pentru unicameral şi 300 de parlamentari, dar, ca preşedinte, a promulgat legea în formatul actual.