Sunt eu, sună-mă! Aşa începe ziarista Clarice Dinu relatarea convorbirii telefonice pe care a avut-o cu al doilea cel mai căutat român, deputatul Mihail Boldea.
Şi l-a sunat, tocmai în Kenya. Fără să se întrebe “care eu?”, “de ce te-aş suna?”, “cine eşti şi ce doreşti?”. Cum întreaga atenţie e îndreptată asupra conţinutului spuselor lui Boldea, nimeni nu-şi pune problema contextului declaraţiei.
Mihail Boldea nu şi-a sunat familia, n-a telefonat la Cotroceni sau SRI, n-a luat legătura cu avocatul său şi nici n-a cerut prietenilor din MISA să-i organizeze o spirală de energii. Primul său impuls a fost…”sună un ziarist prieten” vechi. Blog-ul deputatului e şters. Păcat, pe vremuri Boldea se mândrea cu Clarice Dinu. Jurnalista îl citeşte şi azi pe urmăritul Mihai Boldea, chiar dacă acesta nu se prea mai arată nici prin spaţiul virtual.
Presa e ocupată mai mereu cu demascarea amiciţiilor dintre politicieni. Cu dezvăluirea legăturilor dintre Putere şi Opoziţie, dintre magistraţi şi oamenii de afaceri, dintre funcţionarii statului şi grupările infracţionale. În condiţiile astea, cine să mai fie atent la eventuale complicităţi dintre oamenii politici şi ziarişti? Cine ar trebui să scrie sau să spună că Tom e de fapt prieten cu Jerry, iar după ce termină de filmat hârjoneala, se retrag pentru a ronţăi împreună o bucată de caşcaval? Dacă ar fi aşa, publicul larg de unde ar afla?
Exclusivităţile sunt interesante. Noi am vrea să ştim povestea din spatele lor.
eu zic ca e destul de important ca publicul sa inteleaga relatiile dintre politicieni si ziaristii de rea credinta. ce nu prea pricep eu e cum naiba avand la dispozitie o gramada de presari corupti ai ales sa-ti argumentezi postarea exemplificand-o cu un om de presa onest.
Toţi sunt prezumaţi oneşti, până la proba contrarie. Chiar şi Mihail Boldea e nevinovat în acest moment. Deci puteam argumenta folosind absolut orice exemplu.
Întrebarea rămâne valabilă: presupunând că relaţiile dintre unii ziarişti şi politicieni/magistraţi/afacerişti nu sunt tocmai principiale, cine şi cum va semnala asta?
cand a avut loc summitul nato la Bucuresti am asistat la o scena absolut delicioasa: un jandarm perchezitiona un pustan pletos (avea “semnalmentele” unui anarhist). eu am zambit vazand scena, iar jandarmul m-a vazut si m-a intrebat taios: “de unde il cunoasteti pe dumnealui?”. “ce va face sa credeti ca il cunosc?”, i-am replicat. “pai, i-ati….zambit” mi-a raspuns jandarmul
eh, asa si cu tine….”clarice dinu e pe felie cu boldea”. de unde stii? “pai….au facut link-exchange”.
Link-exchange-ul e normal pentru site-urile comerciale. Dacă Mihai Boldea şi Clarice Dinu îşi susţineau reciproc page-rank-ul, e posibil să nici nu se cunoască personal. Îşi trimiteau vizitatori de dragul traficului.
Parcă totuşi schema cu “sună-ma, sunt eu” e greu de explicat prin prisma page-rank-ului
un singur mircea badea cred ca e suficient pentru Romania. ba chiar sunt unii care ar spune ca e mai mult decat suficient