Întrucât abatoarele occidentale implicate în scandalul lasagnei nechezătoare nu aparţin rudelor autorităţilor de control din ţările respective , cum se întâmplă la noi, românii au scăpat basma curată. Şi sunt decişi să contraatace.
Cum moda acţiunilor de imagine fără substanţă a făcut prozeliţi, reprezentanţii industriei cărnii din România lansează campania “We love meat from Romania” [sic!]. Adică “Iubim carne din România“. Serios, chiar aşa sună mesajul cu care producătorii autohtoni de carne şi revista IndustriaCarnii.ro vor să convingă, profitând de contextul în care controalele vesticilor au fost mai eficiente decât ale noastre.
Ca orice iniţiativă care vrea să cucerească simţurile consumatorilor, promotorii de frăgezime animală din România şi-au făcut o pagină de Facebook şi ameninţă că vor distribui sloganul în pe toate canelele disponibile, pe parcursul întregului an! Deoarece inspiraţia şi stăpânirea sensurilor conotative nu par să facă parte din portofoliul cu care defilăm la export, ne-am gândit să dăm o mână de ajutor organizatorilor, pregătind primele afişe ale campaniei.
Varianta 1: posterul pentru mediul suburban, bărbaţi
Mesajul de simpatie pentru cărniţa din România va fi diseminat prin următoarea imagine reprezentativă:
Ne place cărniţa
Purtător de mesaj: Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, pentru că ştie să promoveze produsele de gen.
Varianta 2: posterul pentru mediul urban, femei
Afişul e destinat publicului ţintă feminin cu studii superioare, venituri peste medie, statut social ridicat şi preocupare obsesivă pentru un stil de viaţă sănătos. Ştiţi voi, piţi corporatistele cliente fidele ale magazinelor bio, care consideră că “în afara Bucureştiului” înseamnă “la coada vacii”, iar laptele creşte în fabrici. Va fi lansat în preajma sărbătorilor pascale.
Miel natural respirând aerul rarefiat al munţilor
Vectorul de imagine va fi instituţia Prefectului municipiului Bucureşti. Pentru că ştie ce gust are un câine fript şi a găsit puterea de a o recunoaşte. De fapt, cam ştim cu toţii dacă ne-am aprovizionat din pieţele locale, dar nu suntem conştienţi de informaţia gustativă acumulată. E drept, unii dintre noi au fost mai norocoşi în relaţia cu stufatul de Grivei. Însă, cine poate garanta că n-am simţit pe propriile papile măcar gustul unei măgării tradiţionale româneşti?
bai, astia-s idioti?!? barem de ziceau “Romanian meat” sau “the meat from Romania”! idei de macelari, engleza de carnatari.