RADET Bucureşti, companie controlată de Primărie, a achiziţionat doar în 2011, prin sistemul de licitaţii publice, lapte praf în valoare de aproape 265 de mii RON fără TVA. Comparativ, în acelaşi an, Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu a cheltuit pentru lapte doar 132 de mii de lei noi, adică de două ori mai puţin.
Faceţi cunoştinţă cu RADET
Dacă ai avut lipsa de inspiraţie de a te muta la bloc in Bucureşti, sau mai rău, dacă dintotdeauna ai locuit într-un apartament sau într-o garsonieră in capitală, ştii deja ce e RADET. Sunt băieţii ăia care îţi opresc apa caldă pentru “modernizarea reţelei” de câteva zeci de ori pe an şi care te învaţă să-ţi căleşti organismul trimiţându-te să te mai speli şi la copaie. Tot Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti îţi oferă, generos, căldură în luna aprilie şi ţi-o taie în ianuarie pentru că “a crăpat ţeava”. Da, aceeaşi ţeavă care a fost modernizată de zeci de ori până atunci, discret, eficient şi competent.
Labirintul debranşării mai are puţin şi se transformă în subiect de roman, iar un jurnal de ştiri e şchiop parcă dacă-i lipseşte ştirea cu scumpirea căldurii. Ilustrată, totdeauna, cu pensionari zgribuliţi.
Orice tentativă de privatizare a găurii negre Radet se blochează în discursuri de o ipocrizie vecină cu umorul. Angajaţii Regiei nu vor privatizare pentru că bucureştenilor le-ar fi mai rău.
RADET vs. Apa Nova. Stat vs. muncă privat
Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti, controlată de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) prin Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), are 4336 de salariaţi, în vreme ce Apa Nova, operatorul reţelei de apă rece din capitală, societate privată controlată de francezii de la Veolia Eau, are doar 1903 angajaţi.
La sfârşitul anului trecut, Radet a acumulat datorii de 2,1 miliarde RON, în creştere cu nu mai puţin de 52% faţă de finele anului 2009. Acelaşi indicator a avut o evoluţie “în oglindă” pentru Apa Nova, datoriile totale scăzând cu 50%, de la 460 de milioane lei la doar 229 milioane.
Lăpticul cald pentru RADET
Regia de termoficare îşi premiază angajaţii pentru eficienţă, oferindu-le, între altele, lapte. Promovarea unui stil de viaţă sănătos printre salariaţii Radet a costat, anul acesta, 264.842,88 lei noi, fără TVA. O fi mult? O fi puţin? O fi normal?
M-am gândit să aflu cam cât cheltuieşte un spital pentru copii pe lapte praf, intuind că aia mici nu pot fi serviţi cu mici şi bere când sunt internaţi. 131.900 de lei a plătit Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” pentru lapte praf în 2011, de două ori mai puţin decât Radet. Datele sunt publice, fiind extrase din aceeaşi sursă, ca atare sunt comparabile.
Despre conducerea Radet puteţi citi un material interesant aici, dacă mai e nevoie.
Gigacaloria strică bucuria. Ştirea cu scumpirea
Începând cu 1 august 2011, preţul gigacaloriei a fost majorat cu 37%, ajungând la 169,88 lei. Măsura, aprobată de CGMB, a fost justificată de “necesitatea compensării deficitului de venituri al Radet“. Altfel spus, pentru că Radet cheltuieşte prea mult si trebuie să încaseze de undeva.
Ce hotia lor fac cu laptele? Sunt sugari sau il pun in cafea cand dorm prin birouri? Pe cafea oare cat or cheltui…
Mai putin ca pe ceai?
cei mai mari hotomani sunt astia de la RADET. noi ne-am debransat vara trecuta ca sa scapam de ei ca eram satula de furaciunile radet!!! dar ai dreptate, n-a fost deloc usor.