Câteva sute de foşti revoluţionari şi rude ale acestora din Blocul Naţional al Revoluţionarilor au încurcat circulaţia în mijlocul Bucureştiului (Piaţa Universităţii), bătându-se cu jandarmii, întrucât manifestau ilegal. Le spun „foşti revoluţionari” pentru că, din câte ştiu eu, nu avem vreo revoluţie în desfăşurare. Cel puţin nu pe plaiuri mioritice.
Recent, Legea 410/2011, adoptată în noiembrie 2011, a redus o parte dintre privilegiile financiare pe care statul român le acorda celor câteva zeci de mii de foşti revoluţionari. Cuantumul reducerii se ridică la 66 milioane de euro pe an.
Să presupunem că eu sunt fost revoluţionar. În acest caz, aş avea (minim) trei preocupări logice:
1) Cât de credibil sunt atunci când susţin că reprezint idealurile mişcării populare din 1989, dar ies în stradă în 2011 când statul îmi taie o parte din bani? Sunt revoluţionar sau mercenar? Am ieşit în stradă pentru libertate, democraţie etc. sau pentru a-mi asigura avantaje materiale ulterioare?
2) Dacă eu, revoluţionarul, acuz statul că nu mă respectă, ce caut în Piaţa Universităţii când mitingul meu e autorizat câteva sute de metri mai încolo, în Piaţa Constituţiei?
3) “Jos Comunismul!” şi “să ne dea statul” nu sunt uşor contradictorii?
Un slogan adecvat pentru manifestările de azi ar fi “sunt erou, plătiţi-mă“. În rest, cu „huo” înainte, că aşa o să ne umplem de bani.
Sursa foto: Adevărul
