acru.ro întreabă: “care e legătura cu Biserica şi interesele ruseşti, subiectele articolului?”

Mihai Papuc răspunde: “Legătura dintre exploatarea gazelor de şist în Bihor și interesele ruseşti este cu siguranţă mult mai clar argumentată de mine în comentariul nr. 6“

Comentariul nr. 6 nici măcar nu conţine cuvântul Biserică!

“(…)poţi să argumentezi că ponta nu a primit nimic pentru a-şi schimba poziţia din 2012 faţă de gazele de şist?”

În martie 2012, în Opoziţie fiind, Ponta afirma că majorarea salariilor bugetarilor e o păcăleală dacă nu e însoţită de măsuri de stimulare economică. Mai spunea Ponta că “dacă se majorează salariile în 2013, Puterea, oricare ar fi ea, va fi nevoită să le scadă din nou”. (sursa)

O fi luat şpagă ca să facă exact contrariul odată ajuns la guvernare? Cine i-o fi dat mită premierului să crească salariile bugetarilor şi pensiile, concomitent cu sufocarea economiei prin taxe şi impozite noi sau majorate?

Orice politician îşi schimbă radical abordarea când trece din opoziţie la putere. E principiul redimensionării ciocului.

“Totodată, ai putea să argumentezi care este mecanismul prin care preoţii şi ruşii i-au convins pe cca. 75% din români să se opună total gazelor de şist?”

a) un număr de 18.861.900 de persoane şi-au declarat religia la Recensământul din 2011, 86,5% arătând că sunt ortodocşi;
b) Biserica este pe primul loc în topul încrederii românilor, la mare distanţă faţă de locul secund, Armata;
c) 59% dintre români cred că Gigi Becali e nevinovat şi ar trebui graţiat imediat;
d) după condamnarea la închisoare, încrederea populaţiei în George Becali a crescut atât de mult, încât bisericosul oier i-a depăşit atât pe Crin Antonescu, cât şi pe Traian Băsescu;
e) în România modernă şi contemporană, oamenii se închină la copaci.

Chiar dacă afirmi că popa Ion și cu tov. Ivan fură, asta nu conduce la concluzia că John n-a mituit la greu pe cine trebuie.

Ai dreptate, discuția a deviat un pic de la articol. Hai să revenim la el, și mai ales la titlu. Poți să-l argumentezi, așa, în general? Sau, și mai bine, poți să argumentezi că ponta nu a primit nimic pentru a-și schimba poziția din 2012 față de gazele de șist – (link)?

Totodată, ai putea să argumentezi care este mecanismul prin care preoții și rușii i-au convins pe cca. 75% din români să se opună total gazelor de șist? – conform unui sondaj comandat de UE.

În concluzie, ambele autorităţi locale pot organiza referendumuri, dar niciuneia nu-i foloseşte la nimic.

Acum că ne-am lămurit: care e legătura cu Biserica şi interesele ruseşti, subiectele articolului? E retorică întrebarea, evident.

2. Din câte știu eu, doar două tipuri de referendum au efecte directe – cel de demitere a unor aleși (Președinte, primar) și cel de validare a legilor de modificare a Constituției. Toate celelalte sunt consultative.
Așadar, de ce în Alba se poate organiza un referendum, dar în Bihor nu?

1. Constituția României, art. 136: „Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.” Punctul următor prevede foarte clar că resursele minerale fac obiectul proprietății publice – nu al proprietății publice a statului.
Mai mult decât atât, legea administrației publice locale (215/2001) prevede, la art. 38:

„(1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.”

Având în vedere că nu există lege în România care să prevadă competența altei autorități cu privire la exploatarea / explorarea gazelor de șist, rezultă că în acest caz Consiliul Local are tot dreptul de a se pronunța în această privință.