Rotaţia politicienilor la guvernare are ca numitor comun principiul făcut celebru de Anca Constantinescu (scuzaţi cacofonia). “Ciocu’ mic, că acu’ suntem noi la putere” le-a strigat fosta deputată a alianţei D.A. (PD şi PNL) socialiştilor, aflaţi în opoziţie la momentul respectiv. Aparent, distinsa doamnă i-a invitat pe opozanţi să tacă. În fapt, starea de “cioc mic” e mult mai profundă. E chintesenţa mecanismului alternării la guvernare în democraţia mioritică.
Ciocul larg deschis
Theodor Berna e fostul consilier al lui Traian Băsescu în perioada în care actualul preşedinte conducea Primăria Municipiului Bucureşti. Firma sa, Tehnologica Radion S.R.L. a derulat contracte cu statul care depăşesc 60 de milioane de euro începând cu anul 2008. Acum 12 ani, firma actualului “rege al asfaltului” avea doar 17 angajaţi. Acum are peste 2500. Majoritatea lucrărilor executate de Tehnologica Radion au avut ca beneficiari primăriile conduse de edili PD-L. Spre exemplu, numai în numai în 2008, firma lui Berna a primit de la Primăria sectorului 3 (condusă de Liviu Negoiţă, finul lui Adriean Videanu) contracte în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro.
Apoi, ciocul mic
La mijlocul anului 2012, au venit ceilalţi la putere. PSD şi PNL au împărţit grăunţele către alte ciocuri înfometate, iar Berna şi firma lui au trecut în modului de “pliscul mic“. Ce înseamnă asta? Vedeţi aici.
Tehnologica Radion nu-şi mai plăteşte muncitorii şi nu mai are nici măcar bani de motorină pentru utilaje. Ca atare, muncitorii şed româneşte lângă şanţurile săpate şi privesc meditativ ambuteiajele create. Un oficial local se preface preocupat. Îl cheamă Minel Prina şi e viceprimar la Slatina. Clonţul lui de şoim PSD-ist simte nevoia de ciuguli din stârvul şantierului părăsit de firma lui Berna. N-are soluţii, ci doar avertismente. Dar adoră fiecare vorbă ameninţătoare pe care o croncăne la adresa companiei PD-L-iste. Ce-o să le mai facă… Dar până să le strivească pliscurile, are nevoie de vreo patru ani pentru a evalua greaua moştenire lăsată de regimul trecut.
Caruselul democratic
Din timp în timp, stolurile de politicieni fac schimb de loc. Unii trec la starea de “cioc mic” după ce şi-au îndesat cât au putut în guşi. Lasă în urmă drumuri desfundate, clădiri neterminate, şosele de centură decapate pe jumătate, ţevi aruncate în câmp, gropi săpate aiurea, clădiri decopertate, mii de proiecte neterminate. Noua putere are totdeauna alte priorităţi. Adică alte pliscuri flămânde de hrănit. Iar ciclul se repetă la infinit. Pe hârtie, procesul se numeşte pluralism politic. Acum vreo 23 de ani, nişte oameni s-au împuşcat între ei pentru ca acest fenomen să existe în România.
Conform Fondului Monetar Internaţional, România e cea mai săracă ţară Uniunii Europene, bulgarii depăşindu-ne din punct de vedere al nivelului de trai. Anul trecut, România avea un PIB brut pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare de 39,4% din media UE. În Bulgaria acelaşi indicator a fost de 43,5%. Iar decalajul va continua să crească în următorii ani.
