Tupeu de valutist

“Bă străinezule, eu te-am ajutat să schimbi şi acuma mă faci hoţ? Cine te-a trimis să-mi strici firma?”

Îi ştiţi pe băieţii tuciurii care agaţă străini naivi, propunându-le un schimb valutar avantajos? Slinoşi şi alunecoşi, indivizii cu “ceingi – ceingi” înlocuiesc într-o clipită bancnotele pe care victima le-a numărat cu fâşii de ziar, apoi susţin că ei au fost corecţi. Fără să clipească, valutiştii spun că n-au habar cum au intrat ziarele în teancul de bani. Şi nici nu-i interesează. Dacă ai proasta iniţiativă să-i contrazici, te iau şi la bătaie, simţindu-se jigniţi că sunt acuzaţi de un venetic.

Reacţie tipică de valutist

Victor Ponta poate oricând să le dea lecţii valutiştilor. Are reflexele breslei. Când Universitatea care i-a dat titlul de doctor constată şi afirmă că a copiat cuvânt cu cuvânt 115 pagini din 303 în teza de doctorat, Victor Ponta declară că:

“Decizia este politica. Este o comisie ad-hoc făcuta special pentru mine.”

În unanimitate, zece profesori universitari din Comisia de Etică, susţinuţi de rectorul UB Mircea Dumitru, în prezenţa Decanului Facultăţii de Drept, Flavius Baias, scriu negru pe alb:

Este lucrarea lui Victor Ponta un plagiat? Da, unul masiv prin:

• numărul de pagini afectate din teză (peste o treime),
• numărul de blocuri de text preluate fără citare (peste 68),
• mărimea blocurilor de text preluate incorect (ajungând până la 8-10 pagini).

Universitarii întocmesc şi lista exactă cu paginile copiate, arată fotografiile textelor, ilustrează cu exemple, descriu în amănunt tipurile de plagiat (din texte de introducere, din concluzii pentru concluzii, cumulativ, de citate care includ si sintagmele de introducere a acestora din lucrările sursă, prin preluarea parafrazării cu eliminarea citărilor, prin traducere cuvânt cu cuvânt pentru conţinuturi ne-normative). Explică pe înţelesul retardaţilor oricărui om capabil să citească exact cât, cum şi de unde a copiat Ponta. (vezi aici raportul Universităţii din Bucureşti)

Mania persecuţiei politice

Fără să clipească, liderul PSD nu suflă o vorbă despre CONŢINUTUL constatărilor. Nu, pe el îl interesează caracterul politic sau apolitic al comisiei şi geneza ei.

• Prim-ministrul Ponta nu ştie şi nu comentează cum au ajuns 115 pagini scrise de alţii în teza lui. Comisia universităţii e de vină că există. Şi dacă mai comentează mult, Universitatea s-ar putea trezi fără şcoala doctorală de drept.
• Valutistul nu ştie şi nu comentează cum au ajuns ziarele în teancul de bancnote. Străinul e de vină că există. Şi dacă mai comentează mult, păgubitul s-ar putea trezi fără molari.

Orice asemănare de atitudine, procedee şi caracter e absolut … evidentă.

Etichete: Felia de acru