«

»

Lumea reporterului frenetic

27 Martie 2012

reporteri gramada bataie microfoane

Eu, ba eu!

Reporterul frenetic consideră că principalele lui calităţi jurnalistice sunt condiţia fizică, astfel încât să poată alerga, la propriu, după câte o personalitate a momentului, şi viteza de reacţie, astfel încât să fie primul care îşi vâră microfonul sub nasul personalităţii cu pricina. Nu se gândeşte prea mult ce vrea să întrebe, oricum va fi acoperit de alte câteva voci isterice provenite din haita de tineri ziarişti care îi fac concurenţă.

Conştiincios din fire, atunci când totuşi reuşeşte să se facă auzit, reporterul frenetic are pregătit câte un set de truisme deghizate în replici interogative pentru fiecare context în parte.

Nu-i aşa că…?

Dacă se întâlneşte cu un infractor târât cu gluga în cap în sediul poliţiei, strigă pe urmele lui: „sunteţi vinovat?” sau „regretaţi fapta?”. Trimis să se plimbe printre maşinile blocate în trafic, el se interesează dacă şoferii aşteaptă de mult timp, dacă se grăbesc sau dacă „li se pare normală această situaţie”.

reporter iarna zăpadăCând nimereşte la locul unui accident, nu uită să caute cea mai amărâtă victimă sau cele mai îndurerate rude pentru a le chestiona despre „ce s-a întâmplat?” şi pentru a le mai stoarce câteva lacrimi în prim-plan. Dacă se ocupă de înmormântarea vreunei vedete, „o să vă lipsească dispărutul?” e formula exersată în faţa oricărui participant îmbrăcat în negru. La contactul cu o galerie care se îndreaptă spre stadion, reporterul va găsi de cuviinţă să-i încuie pe suporteri cu întrebările: „aţi venit să vă susţineţi echipa? Cât credeţi că va fi scorul?”. Interogaţiile dedicate materialelor regizate surprinse în pieţe şi magazine le ştiţi deja din filmul Mirela Bugetara, dublă personalitate cu roşii.

Pentru reporterul frenetic, reuşita profesională este sinonimă cu un scaun de prezentator. Dacă nu la un talk-show politic, măcar la ştirile de noapte. Orice, doar să nu-şi mai petreacă seri întregi degerând pe autostradă pentru a ne transmite, în direct, din oră în oră, că în continuare ninge viscolit. Ca şi la precedenta duzină de intervenţii, de altfel.

Când schimbă strada, stadionul ori piaţa cu decorul primitor al studioului, reporterul frenetic se metamorfozează. Cum se transformă reporterul frenetic atunci când urcă o treaptă pe scara ierarhică a profesiei? Devine prezentatorul incisiv.

1
Vote -1 Vote +1ionut
27 Martie 2012 @ 23:24

“unde va grabeati, domnule sofer?”…remember? :)

2
Vote -1 Vote +1Acru
28 Martie 2012 @ 0:33

O, da, e una dintre clasice! Alături de întrebarea “trebuia să ajungeţi la serviciu?” adresată oricărui călător blocat pe undeva.

3
Vote -1 Vote +1coolnewz/Ratatouille
28 Martie 2012 @ 10:06

lasa-ma sa anticipez: cind urca o treapta devine Gadea? :D

4
Vote -1 Vote +1Acru
28 Martie 2012 @ 15:46

Gâdea nu devii. Gâde(a) te naşti. E o genă aparte :evil:

Tu ce părere ai?