«

»

Da’ să ştiţi că el a vorbit mai tare!

26 Ianuarie 2012

O vorbă din popor zice că „pic cu pic se face lacul”. „Bine, dar să înceapă altul”, ar completa locuitorii României contemporane.

Toţi se plâng de corupţie, dar încă n-am auzit de vreun medic, profesor sau funcţionar care să refuze ferm o mică atenţie. Toţi critică mizeria de pe trotuare, dar prea puţini folosesc scrumiera în locul ferestrei pentru a scăpa de mucurile de ţigară. Toţi sunt nemulţumiţi că politicienii nu respectă promisiunile electorale, dar câţi dintre ei nu-şi  iau angajamente faţă de rude, colegi sau prieteni şi apoi dispar de pe faţa pământului, a internetului şi a liniilor telefonice?

idee acru schimbareLa cât se fură în ţara asta, m-aţi găsit pe mine că am luat 10 lei din fondul clasei?”, se revoltă învăţătoarea prinsă că se auto-serveşte din banii daţi de părinţi pentru renovarea şcolii. „La câte gunoaie se aruncă în oraşul ăsta, ce mai contează unul în plus? Să facă domnule şosele şi după aia să ne ceară civilizaţie”, explică necioplitul care tocmai şi-a aruncat ambalajul de la ciocolată pe geamul maşinii. „Să ştiţi că alţii nu-şi mai văd lefurile cu anii”, îi repede patronul pe angajaţii care se plâng că n-au mai primit salariile câteva săptămâni. „Traducătorii de la Rao muncesc pe gratis” e argumentul imbatabil al conducerii unei edituri care nu-şi plăteşte colaboratorii cu lunile deşi organizează tombole lunare cu premii constând în autoturisme.

Din păcate, prea mulţi români consideră că scuzele de grădiniţă, construite pe modelul „da’ să ştiţi că şi el a vorbit, tanti!”, sunt suficiente pentru a justifica, măcar moral, încălcarea oricărei reguli.

Oamenii nu-şi regretă greşelile, ci se mândresc că nu au făcut unele mai mari, fiind oricând gata să arate cu degetul spre cineva care a “comis-o” mai grav. Apoi, se aşază în faţa televizorului, a calculatorului sau a Teatrului Naţional din Bucureşti şi, prin intermediul SMS-urilor trimise în direct, al blogurilor sau al bojocilor proprii, cer să se facă o schimbarea în mentalitate, în clasa politică şi în viaţa grea din ţara asta. Nici o secundă nu le dă prin cap că schimbarea ar putea porni chiar de la ei.

1
+2 Vote -1 Vote +1Probiu
26 Ianuarie 2012 @ 16:47

Asa e…ai dreptate, am rude care striga “jos Basescu” si s-au pensionat pe naspa…ar trebui sa facem toti cate ceva, situatia Romaniei ni se datoreaza in mare parte si noua…

2
Vote -1 Vote +1piticmic
18 Aprilie 2012 @ 0:32

Interesantă postarea ta. Mie îmi place adevărul şi lucrurile clare. Nu-im permit să cer altora ceva ce eu nu fac, să le impun condiţii pe care eu nu le îndeplinesc. Aşa consider eu că e corect din partea mea şi, sincer, chiar am pretenţii mari de la cei din jurul meu, nu pentru că eu aş fi cine ştie ce “wonder woman” ci pentru că nu suport oamenii fără cuvânt de onoare sau pe cei proşti şi răi

3
Vote -1 Vote +1piticmic
26 Aprilie 2012 @ 0:45

Replica cu „Traducătorii de la Rao muncesc pe gratis” o fi spusă de alte edituri, însă din câte ştiu eu, traducătorii de la Rao muncesc -teoretic măcar- contracost, însă editura îi amână cu plăţile şi le trage ţeapă la cât mai mulţi traducători, conştienţi de faptul că mulţi dintre înşelaţi preferă să lase lucrurile aşa şi să uite decât să intenteze proces.

4
+1 Vote -1 Vote +1Acru
26 Aprilie 2012 @ 1:39

@piticmic, asta era si ideea. Ai dat click pe link-ul ataşat replicii?
Din fericire, tot mai mulţi traducători încep să refuze statutul de “anexă neglijabilă” a unei edituri, iar Laura Frunză (vezi link) are meritul de a fi deschis acest drum.

5
+1 Vote -1 Vote +1piticmic
26 Aprilie 2012 @ 18:52

Da, am urmărit activitatea pe blog a Laurei în legătură cu editura Rao şi am tot respectul pentru ea şi pentru munca de traducător şi pentru campania împotriva celor de la Rao care şi bat joc de ceilalţi :)

Tu ce părere ai?