«

»

Cum scumpeşti mâncarea cu televizorul

3 Iunie 2012

Inflaţie alimente

Ştirile InflaţieTV

Oare jurnaliştii români sunt rău intenţionaţi sau doar idioţi? Căci nu se întrezăreşte o a treia explicaţie pentru îndârjirea cu care aproape toată presa susţine, ba chiar amplifică inflaţia. Mai că nu trece zi în care să nu ne fugărească, ba pe la televizor, ba prin ziare, informaţia că se vor scumpi alimentele.

A dat gerul? Legumele şi fructele vor fi mai costisitoare. A început ploaia? În pieţe preţurile vor creşte exponenţial. A stat ploaia? Preţurile tot în sus o vor lua. Cresc accizele la benzină? O să mâncăm răbdări prăjite. A tuşit reprezentantul FMI? Nasol, înseamnă că a răcit şi se va supăra pe noi. În consecinţă, o să murim de foame. Calendarul ghinionului perpetuu are câte o filă pentru orice ştire din domeniul alimentar.

Mecanismul profeţiei infailibile

Indiferent cum e vremea, cum merge economia, cine e la putere şi cine scrie moţiuni din opoziţie, un lucru e sigur: legumele şi fructele româneşti vor fi mult mai scumpe decât anul trecut. An de an. Partea proastă este că o asemenea profeţie face parte din categoria celor care se confirmă pe ele însele (Self-fulfilling prophecy). Până şi cei mai productivi fermieri vor fi tentaţi să ţină la preţ dacă li se spune, obsesiv, că aşa se cuvine. Până şi cei mai chibzuiţi consumatori vor accepta că un cartof e de trei ori mai valoros decât o portocală pentru că … “a zis şi la televizor”.

de ce se scumpesc legumele fructele

Zilnic

Balanţa cererii şi ofertei e permanent clătinată de un noian de enunţuri panicarde. Reporteri ameţiţi de propria importanţă stau priponiţi între tarabe şi cântă prohodul recoltelor autohtone, folosind drept refren incontestabila părere a “oamenilor simpli”.

Dar care cumpărător va recunoaşte în faţa microfonului că el a luat varză ieftină? Poate doar ăla care a primit-o gratis cu ocazia campaniei electorale. Care vânzător va admite că îşi dă marfa la suprapreţ şi apoi pune la ciorap profitul? Nici măcar Mirela, cea mai celebră precupeaţa bugetară, n-ar scăpa ocazia de a se jelui în direct că ea a muncit luni întregi să-şi îndolofănească roşiile şi acum le dă pe o nimica toată, dar … “ce să facem?“.

Duşmanul din umbră

În tot doliul ăsta agricol, se pare că singurii care dănţuiesc sunt absconşii, dar omniprezenţii intermediari. Ei sunt prezentaţi ca un fel de bubuli(*) ai comerţului cu floră comestibilă: nu reuşim niciodată să aflăm cum îi cheamă, de unde vin, cu ce se ocupă mai exact şi de ce nu ne putem lipsi de nepreţuitele lor servicii. Contează doar că ei există pur şi simplu, intermediază, scumpesc de zeci de ori şi câştigă. Restul lumii subzistă de pe o zi pe alta, cu burţile goale şi buzunarele mai jerpelite decât flanela lui Moromete, aşteptând să vină odată cineva şi să facă dom’le ceva!

(*) Pentru cei care nu sunt pasionaţi de teoriile conspiraţiei, care nu ştiu ce e un bubul sau cine sunt bubulii »
Bubul = termen generic folosit în romanele scriitorului contemporan Pavel Coruţ. Bubulii sunt membri ai unei tagme oculte, dezinformatori manipulatori, conspiratori internaţionali misterioşi. Ei acţionează pervers, încearcă să se substituie zeilor şi să croiască soarta omenirii în acord cu propriile interese, frânând progresul. Bubulii au capacitatea de a manipula indivizi, grupuri şi chiar naţiuni, prin dominare psihică.

1
Vote -1 Vote +1coolnewz/Ratatouille
4 Iunie 2012 @ 14:49

hmmm … nu prea cred in influenta presei in domeniul asta. ca fac audienta astfel de stiri, da, primesc, dar ca influenteaza piata … ma indoiesc!

2
Vote -1 Vote +1Acru
4 Iunie 2012 @ 22:56

Dacă nici ţăranii de la tarabă, nici cumpărătorii din pieţe nu s-ar uita la televizor şi nici n-ar citi presa, atunci da, ştirile de tipul ăsta n-ar influenţa piaţa. Dar atunci n-ar mai avea nici audienţă, nu?

3
Vote -1 Vote +1Alexandra
5 Iunie 2012 @ 15:56

Calea mass-media către public nu este una directă, prin care mesajul comunicatorului să fie transmis liniar către consumator, urmând ca acesta din urmă să constate şi să înţeleagă semnificaţiile mesajului. Numeroase cercetări (sociologice, daca asta inseamna ceva) confirmă efectul mass-media de întărire și confirmare a unor opinii și comportamente existente déjà în grup, și nu de schimbare a lor : indivizii expuși mesajelor mass-media au tendința de a selecta elementele care le confirmă valorile și de a le respinge pe cele care le infirmă. Iar, asta e, cred, deopotriva de trist.

4
+2 Vote -1 Vote +1Alexandra
5 Iunie 2012 @ 15:59

Si in completare, intr’adevar, autoindeplinirea profetiilor e unul dintre cele mai puternice efecte perverse ale pietei in particular, ale interactiunilor in general.

5
+2 Vote -1 Vote +1Acru
5 Iunie 2012 @ 16:34

@Alexandra (3), da, teoria acului hipodermic (glonţul magic, după DeFleur) e istoric depăşită. Însă modelul în doi paşi invocat de tine presupune existenta unor lideri de opinie independenţi, credibili. Există aşa ceva în societatea românească de azi?

În privinţa relaţiei dintre public şi mass-media, suntem încă în zona teoriilor efectelor puternice. E oarecum natural, avem o “istorie” de doar 22 de ani.

6
Vote -1 Vote +1Alexandra
5 Iunie 2012 @ 17:20

Faptul ca liderii de opinie nu sunt credibili pentru un numar de indivizi, alaturat faptului ca poti spune doar cu multa generozitate/indulgenta ca ei ar avea macar o autonomie, nu inseamna totusi ca aceiasi indivizi nu sunt urmati de multimi naravase, care in cautarea fara busola ar putea trata (a se citi “lua in serios”) orice “personalitate publica” reuseste sa rasteasca mai raspicat, mai in fata, mai cu patos – o tautologie. Daca rimeaza deja cu ceea ce are “omul simplu/de rand” (a se citi “receptorul”) in minte, e destul. Acela are dreptate. Acela “stie”. Acela “e bun”.
Si supraexpunerea la stimulii astia da, in cele din urma, roade (zic, in functie de fertilitatea terenului pe care aterizeaza). Si fac doar o trimitere, ca observator al discutiilor din mijloacele de transport, catre subiectele de interes public dezbatute cate doi spcialisti/parerologi, prilej cu care am ocazia sa aflu, cam in ce fel banuielile unora devin certitudinile altora.
Da, a gandi cu propria minte inseamna, pe langa asumare, (si) disconfort. De’acord, exercitiul celor 22 de ani e insuficient.

7
Vote -1 Vote +1Marian S
10 Iunie 2012 @ 11:28

Salut, te-am (v-am?) descoperit cam tarziu, dar e bine!!!

Hai sa-ti spun si eu una, foarte practica. Sunt mare consumator de iaurt, ca asa zice doctorul. Iau din acela la cutie de 1 kil. Ei bine, de cateva luni s-a reinventat… kilu` de 900 de grame. Da, scrie corect pe cutie ca are 900 de grame. Dar bizonul se uita la pret si zice: ptiu, NU s-a scumpit!
Recunosc ca am fost la fel de bizon o vreme, pana m-am prins. Tampitii nu au modificat cutia iar eu ma tot miram de ce e mai putin continut in ea.

Ia zice(ti), radem sau plangem?

8
+2 Vote -1 Vote +1Acru
10 Iunie 2012 @ 17:05

@Marian S, salut! Nu-i târziu, n-am tras oblonul încă, aşa că ne-ai descoperit la timp. Bine ai venit!

Înţeleg că ambalajul poate găzdui 1 kg, dar e umplut cu doar 900 grame. Nu e imoral, nu e ilegal, sigur nu îngraşă, că-i iaurt. Problema e şi a consumatorului care se uită la preţ. Care preţ? Păi dacă e bizon, va remarca ce e scris mai mare (costul produsului), în loc să caute preţul pe unitate (kg, litru, bucată), singurul care permite comparaţii.

9
Vote -1 Vote +1Marian S
10 Iunie 2012 @ 20:44

Pai da, dar pai nu!!!
Pe recipient nu e trecut nicaieri pretul per kilogram, asa cum spune o norma a Protectiei Consumatorului. Care “protectie“ are deja o sesizare de la mine, dar observ ca are treaba multa si nu-mi poate raspunde la timp.
Ce mama naibii, vreti sa se prinda bizonul ca s-a scumpit viata chiar inainte de alegeri???

Tu ce părere ai?