«

»

Rectificați-vă demența!

1 Noiembrie 2013

“Cel mai cinstit guvern pe care l-a avut România” a terminat deja de cheltuit banii altora pentru pomeni electorale şi caută cu disperare noi surse de venituri la buget. Soluţiile luate în calcul par opera unui dement.

Decizia şi efectele sale

După ce, la rectificarea din august 2012, a tăiat drastic fondurile destinate investiţiilor ca să poată majora salariile bugetarilor şi pensiile, guvernul Ponta s-a trezit cu efectele: concedieri în economia reală, falimente în lanţ, inflaţie crescută, deprecierea monedei, deficit bugetar.

Reacţia guvernului

bugetul României

Unde s-au dus banii

Cum au reacţionat gânditorii lui Victor Ponta şi Crin Antonescu? Care a fost răspunsul USL la reacţia economiei? Reintroducerea taxei auto, majorarea accizelor cu 5,2%, creşterea cu 16% a nivelului amenzilor aplicabile, a impozitelor şi taxelor datorate pentru clădiri şi terenuri, a celor pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor şi pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, pentru spectacole, pentru operaţiuni judiciare, pentru eliberarea şi preschimbarea actelor de identitate, înmatricularea autovehiculelor şi eliberarea titlurilor de proprietate. Toate, de la 1 ianuarie 2013. Motivul? Încă o tură de creşteri salariale pentru bugetari, mărirea pensiilor şi a cheltuielilor cu achiziţiile. Iar Victor Ponta ameninţa că nu se va opri aici. Avea să se ţină de cuvânt.

Consecinţele

Rezultatul măsurilor luate la începutul anului? Prăbuşirea investiţiilor străine directe la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani, creşterea evaziunii, blocaje financiare, cele mai mari mai mare scumpiri din Uniunea Europeană. Modesta creştere economică a fost alimentată doar de performanţa conjuncturală a sectorului agricol.

Drept urmare, din ianuarie până în septembrie 2013, statul social-liberal socialist a încasat cu aproape 6 miliarde de lei mai puţin decât spera.

Să fi învăţat ceva din experienţă? Să vedem răspunsul

Voinea Liviu

Ministrul pentru buget

Soluţia guvernanţilor? O nouă rectificare bugetară care taie, din nou, bruma de investiţii în infrastructură (minus 1,2 miliarde RON), plus încă o porţie de fiscalitate mărită. Adică fix ce au încercat anul trecut şi n-a mers! Prima “idee deşteaptă” care le-a venit în minte politicienilor puterii a fost să umfle cota unică cu 6%, până la 22%, mimând şi o scădere la TVA, care urma să coboare cu un ridicol 2%. Nu s-au înţeles, aşa că au trecut la planul B prin care vor să diminueze deficitul bugetar: accize suplimentare pe carburanţi, CASS pe chirii, taxa pe piscine şi parcări, lărgirea bazei de impozitare până la nivel de pisică de apartament, blocarea conturilor a zeci de mii de IMM-uri, ceea ce lasă sute de mii de angajaţi ai sectorului privat fără salarii, reintroducerea impozitului forfetar.

Demenţă sau prostie?

poze cu Victor Ponta, Crin Antonescu, Daniel ConstantinAşadar, în 2012 tai banii de investiţii ca să-ţi urmăreşti agenda electorală. Economia reacţionează negativ, efectul Ponta loveşte masiv. Nu încasezi cât ţi-e necesar să susţii cheltuielile populiste. În 2013, măreşti taxele şi creşti iarăşi remuneraţiile bugetarilor şi pensionarilor, că altceva nu te duce tărtăcuţa de Liviu Voinea şi Daniel Chiţoiu. Apoi, constaţi că încasezi tot mai puţin, iar gaura din buget creşte. Te scarpini în cap cu năduf şi tot ce reuşeşti să născoceşti sunt nişte biruri suplimentare.  O fi greu de anticipat care va fi rezultatul în 2014?

“Definiţia nebuniei e să repeţi la nesfârşit acelaşi lucru, aşteptându-te la un rezultat diferit.”

Cam de câte ori trebuie să mai repete guvernanţii aceeaşi greşeală până când vor pricepe că pur şi simplu Margaret Thatcher a avut dreptate?!

1
Vote -1 Vote +1Cătălin
1 Noiembrie 2013 @ 17:27

Se vorbește în acest articol despre creșterile salariale ale nesimțiților de bugetari care nu se mai satură. Trebuie specificat faptul că aceste creșteri au fost efectuate de la nivelul la care au ajuns după tăierile de 25% a veniturilor din 2010. Așadar bugetarii nu au salariile mai mari decât le-au avut în 2010.
Sesizez o anumită antipatie în conținutul articolului față de acești bugetari deși nu cred că în București cel puțin există firme care să ofere salariu mai mic decât îl primește un bugetar de rând din această țară.
Plus că discuția asta despre bugetari de parcă ar fi o gașcă iar cei ce lucrează la privat o altă gașcă rivală mi se pare cam aiurea. Fiecare are dreptul de a alege unde să lucreze în funcție de ceea ce-și dorește, ce pregătire are etc.

2
+12 Vote -1 Vote +1Acru
1 Noiembrie 2013 @ 21:15

@Cătălin,

“Trebuie specificat faptul că aceste creșteri au fost efectuate de la nivelul la care au ajuns după tăierile de 25% a veniturilor din 2010. Așadar bugetarii nu au salariile mai mari decât le-au avut în 2010.”

Şi atunci de ce cheltuim pentru salariile bugetare cu 800 de milioane RON mai mult decât în 2010, înainte de diminuare? (sursa)

Sigur că, teoretic, fiecare are dreptul de a lucra unde vrea. Dreptul nu înseamnă şi posibilitatea. Nu-i neapărat o “rivalitate” între bugetari şi privaţi, însă e normală o comparaţie, întrucât unii îi ţin în spate (sau îi finanţează – varianta politic corectă) pe ceilalţi prin taxele şi impozitele pe care le plătesc ei şi angajatorii lor.

Ca să evităm subiectivismul şi exemplele punctuale, comparaţia trebuie făcută cu cifre. Astfel, dacă ne referim strict la salarii (fără binecunoscutele sporuri, bonusuri, tichete, bilete, prime, diurne, stimulente şi alte nenumărate chichiţe care dublează veniturile reale), observăm că anul trecut, adică înainte de majorările succesive de salarii bugetare, datele arată că:

  • 6,8% dintre angajaţii sectorului privat câştigă sub salariul minim pe economie, faţă de doar 0,1% (!) dintre bugetari. Practic, nu există salariaţi ai sectorului public plătiţi sub salariul minim;
  • cu salariu brut cuprins între 671 şi 1500 lei avem majoritatea absolută a salariaţilor domeniului privat (59,5%) şi doar 19,2% dintre bugetari;
  • în plaja de venituri imediat următoare, cifrele se inversează: 67% dintre bugetari câştigă între 1500 şi 4000 de lei, faţă de doar 28% in privat;
  • la nivel superior, constatăm că 11,6% dintre angajaţii statului încasează între 4001 şi 8000 lei. Numai 4,4% dintre cei care lucrază “la privat” câştigă atât de bine.
  • Toate datele sunt oficiale şi au ca sursă INS. Un grafic relevant, aici.

    După cum observăm, salariile din administraţia publică au rămas tot timpul cele mai mari din întreaga economie. Trebuie remarcat că, în 2010, la doi ani după recesiune, întreg sectorul public avea venituri in medie mai mari decât sectorul privat. Întrebare: pentru ce, pentru asta?!

    P.S. Partea simpatică e că “reîntregirea salariilor bugetarilor şi a pensiilor” este, de fapt, o diminuare a puterii de cumpărare. Iată explicaţia.

    3
    -3 Vote -1 Vote +1Cătălin
    2 Noiembrie 2013 @ 15:56

    Întâi de toate doresc să precizez faptul că mare parte a bugetarilor lucrează la stat nu pt. că asta și-au dorit ci pentru că au dorit să profeseze anumite meserii pe care nu le puteau profesa în privat. Nu pot fi profesor, judecător, procuror, polițist sau doctor la privat. Doctorii hai să zicem că sunt bugetari doar pe jumătate pt. că majoritatea lucrează și acolo și acolo dar și ei până să-și deschidă un cabinet particular, cu sau fără voia lor tot de la stat își câștigă mijloacele de existență. Sunt sigur că dacă în paralel ar funcționa o poliție privată, un sistem al justiției privat nu ar mai lucra nici dracu la stat.
    Bineînțeles că și acești oameni muncesc tot pe salarii și nu pe coji de semine iar când folosim expresia “cei de la privat îi țin în spate pe cei de la stat” ar trebui să ne gândim dacă o țară ar putea funcționa fără bugetari.
    Cât privește acele statistice, le consider total irelevante, atâta vreme cât nu se face o comparație între salariile oferite de mediul privat și de stat pentru aceeași activitate desfășurată. În timp ce “la stat” (la stat degeaba) își desfășoară activitatea oameni cu o anumită pregătie, studii superioare etc. (judecători, profesori, polițiști, pompieri, medici) în mediul privat întâlnim întreaga gamă de profesii.
    Exemple concrete cum ar fi salariul jurnalistului de la TVR (societate de stat) și salariul jurnalistului Pro tv, Antenă etc care nu cred că vor fi vreodată la același nivel. Un inginer la o firmă de stat nu cred că va lua salariul cât unul de la o firmă privată. Un farmacist de la o farmacie de stat și unul de la o farmacie privată. Un medic stomatolog dintr-un cabinet de stat și unul ce profesează într-un cabinet privat. Să compari mere cu pere e fără logică.
    Partea aia cu salariul sub salariul minim pe aconomie nu prea o înțeleg….păi dacă e minim, cum să iei sub minim? De ce îi mai spune minim? Dacă patronii nu respectă legea și nu oferă nici măcar salariul minim sau nu încheie contracte de muncă pare a fi infracțiune și nu ne putem raporta la niște infractori.
    Avantajul bugetarilor este că în funcție de categoria profesională din care fac parte, încasează același salariu indiferent de localitatea din România în care își desfășoară activitatea. Aș fi curios cum ar arăta acele date statistice realizate strict pentru București.

    4
    +4 Vote -1 Vote +1Acru
    2 Noiembrie 2013 @ 18:37

    @Cătălin, în primul rând, mulţumim pentru comentarii.

    Apoi, să trecem la dezbatere. Dacă admitem că nu-ţi poţi urma vocaţia nativă de vameş ori controlor fiscal (de exemplu) decât dacă te angajezi la statul român, suntem obligaţi să luăm în calcul şi că nu toată România poate locui în Bucureşti. De aceea, statistica naţională e relevantă, iar datele referitoare doar la Capitală sunt irelevante. Din fericire (sau din păcate, depinde ce valori luăm în calcul), România nu se rezumă la Bucureşti.

    Dar, dacă e să operăm cu exemple punctuale, garantăm că pentru “acelaşi tip de activitate desfăşurată“, cel mai bun şofer al unei fabrici de pâine private din Bucureşti NU câştigă 3600 de lei net, precum un şofer RATB, companie cu pierderi controlată de stat. La fel, un şofer al ProTV Bucureşti nici nu visează să încaseze 9900 RON pe lună, cât iau şoferii Hidroelectrica Bucureşti, companie administrată de stat. Aţi ghicit, tot cu pierderi.

    Să mai dăm şi exemplele concrete cu şoferii de la ministere care câştigă 900 de Euro? Cu femeia de serviciu bugetară plătită cu 650 de € pe lună? Cu secretara Transelectrica de 800 € lunar? Sunt sute de astfel de cazuri concrete, dar, pentru a avea o viziune globală în argumentaţie, am operat cu valorile salariale medii la nivel de sector.

    “Exemple concrete cum ar fi salariul jurnalistului de la TVR (societate de stat) şi salariul jurnalistului Pro tv, Antenă etc care nu cred că vor fi vreodată la acelaşi nivel.”

    Aşa e! Nu sunt la acelaşi nivel. Salariile nesimţite din TVR sunt mult mai mari! În plus, TVR şi Radio România Actualităţi (RRA) toacă un milion de dolari PE ZI de la buget. Adică din buzunarul fiecăruia dintre noi.

    5
    Vote -1 Vote +1Cătălin
    3 Noiembrie 2013 @ 2:56

    Am observat malițiozitate de la începutul mesajului referitoare la vameși și controlorii fiscali…deși eu personal zic că în România vremea șpăgii s-a cam dus. Să lucrezi în vamă și să iei șpagă în anul 2013 când se fac arestări valuri valuri denotă ori o mare prostie, ori o dependență ca și în cazul jucătorilor la casino ori pur și simplu un risc asumat.
    Exemplele pe care mi le-ai dat cu șoferii sunt într-adevăr nefericite și aberante. Cred însă că sunt cazuri izolate în urma cărora nu poate fi catalogată o întreagă clasă a bugetarilor.
    Mai interesat mi s-ar părea să aflu cum s-a ajuns la acele salarii, cum au fost negociate și acceptate iar dacă cei care le-au acordat mai lucrează încă în sistem sau dacă mai sunt încă în libertate.
    Aceste anomalii ale câștigurilor salariilor eu știu că urmau să fie remediate prin Legea Unică a Salarizării care din păcate nu a mai fost pusă în practică.
    Așadar, nu mi se pare corect să se arunce cu pietre într-un profesor pentru că i-a fost mărit salariul de la 1500 lei la 1520 lei pentru faptul că niște șoferași șmecherași printr-un paradox, printr-un lucru de neînțeles câștigă 9900 lei/lună. Ar trebui umblat la salariul șoferului și luați la întrebări cei care i l-au acordat.

    6
    +6 Vote -1 Vote +1Acru
    3 Noiembrie 2013 @ 17:21

    “în România vremea şpăgii s-a cam dus.”

    S-a dus la sală să prindă puteri. Să fim serioşi, România este şi va rămâne cea mai coruptă ţară a UE. Da, stăm mai rău decât vecinii de la sud de Dunăre.

    “Mai interesat mi s-ar părea să aflu cum s-a ajuns la acele salarii, cum au fost negociate şi acceptate iar dacă cei care le-au acordat mai lucrează încă în sistem sau dacă mai sunt încă în libertate.”

    Nu lucrează în sistem, ei sunt sistemul! Nu doar că sunt în libertate, dar mulţi dintre ei fac legi din cel mai cinstit Parlament pe care l-a avut România. Votaţi fiind democratic de majoritate.

    Mecanismul e destul de simplu, nu-i niciun paradox. Salariile alea sunt decise în Consiliile de Administraţie (CA) sau la nivel de minister. Numirile în CA se fac politic, miniştrii sunt numiţi politic.

    Ca să ai puterea politică, trebuie să-ţi asiguri voturile uriaşei maşinării de vot a pensionarilor şi bugetarilor. În total, aproape şapte milioane de voturi potenţiale.

    Ca să cumperi bunăvoinţa majorităţii bugetarilor, pensionarilor şi asistaţilor, faci exact ce-am scris în acest articol şi în alte rânduri. Promiţi şi dai pomeni electorale alimentate prin inflaţie, majorări de taxe şi impozite. Apoi, odată ajuns la putere, îţi răsplăteşti finanţatorii campaniei electorale, camarila, rudele, amicii pe linie de partid etc. oferindu-le locuri în Consiliile de Administraţie sau ministere (exemple concrete aici). La rândul lor, oamenii din eşalonul doi au un anturaj flămând: prieteni, rude, apropiaţi, amante, amici faţă de care sunt îndatoraţi. Şi uite aşa se ocupă posturile călduţe de şofer, secretară, consilier, expert, referent, funcţionar ş.a.m.d. După pregătirea şi înclinaţia fiecărei persoane care trebuie integrată în aparatul public.

    Simplu şi al naibii de eficient.

    7
    +6 Vote -1 Vote +1Petre
    4 Noiembrie 2013 @ 10:33

    Cati angajati are TVR-ul si cati angajati are o televiziune privata ? Pana la urma ce cu ce comparam ? eventual poate comparam cele 10 posturi ale TVR-ului si cele 14 posturi de radio – pe care suntem obligati sa le sustinem – cu toate celelalte posturi tv si de radio …

    Din pacate dementa acestui guvern nu poate fi rectificata.

    8
    +5 Vote -1 Vote +1Cătălin
    5 Noiembrie 2013 @ 3:10

    Comparația dintre salariile celor două posturi de televiziune nu știu dacă a fost cea mai potrivită. Ideea e că trebuie să se facă ceva cu câteva salarii incredibil de mari care deși sunt cazuri izolate atrag oprobiul public împotriva întregii categorii a bugetarilor. Ca să nu fac capul mare nimănui voi înceta să mai comentez acest articol, e clar că în sistem sunt ceva anomalii care trebuiesc rezolvate. Aștept cu interes următorul articol!

    9
    +2 Vote -1 Vote +1Acru
    5 Noiembrie 2013 @ 11:26

    @Cătălin, după ce guvernul Ponta tocmai a scumpit benzina, motorina, gazele, electricitatea, ba până şi apa minerală (!), introducând taxe suplimentare doar ca să aibă bani de pomeni electorale (2015 e IAR an electoral), următorul articol s-ar putea să fie tot despre bugetari şi “sistem”.

    Dar nu-i nicio problemă, d-aia suntem aici, ca să dezbatem, să argumentăm, să prezentăm idei cât mai variate.Te aşteptăm!

    10
    +2 Vote -1 Vote +1Cristina
    7 Noiembrie 2013 @ 16:50

    Nu o sa ma bag in polemica, eu vreau sa dau exemplu caz concret, din familie.
    Eu lucrez la privat, ai mei la stat. Sunt deci parintii mei, n-am de ce sa arunc cu noroi in ei, ca nu mi-au facut decat bine. Cu toate astea, ei, lucrand la stat, cam asta fac toata ziua.. Stau :)
    I-am intrebat de curiozitate cam in cate zile de munca (8 h/zi) s-ar concentra munca lor pe 20/21 zile lucratoare, cate are luna. Mi-au raspuns ca vreo 4-5 maxim..
    Nu au salarii grozave, dar le au peste medie (sunt ingineri).
    In acelasi timp, eu muncesc la privat 8 h pe zi (munca propriu zisa as zice cam 7 din 8 h, ca raport), pe un salariu considerabil mai mic decat al lor.

    Prin urmare am cate-un exemplu din fiecare categorie, si pot spune sus si tare: daca ai mei taie frunza la caini mai mereu (dar cand e de munca, muncesc) nu vreau sa-mi inchipui cat se taie frunza in rest.. (vezi functionari si alte “profesii” de stat)

    But hey, that’s just me!

    PS: am uitat sa specific, salariile alor mei au scazut cu 25% cand au fost taierile, deoarece sunt regie privata, finantata de la bugetul de stat. Cand insa s-au marit salariile bugetarilor, cei din institutia respectiva au fost catalogati ca si privati, deci marirea n-au mai vazut-o

    11
    +1 Vote -1 Vote +1Teo din Iasi
    27 Noiembrie 2013 @ 17:42

    Desi cam tarziu – tin sa-ti reamintesc o “mica” scapare si-anume: banii dati la culte (BOR in special) si salarizarea clericilor si neclerici…!

    Ai fi uimit cati bani ajung la acele pijamale negre – vanzatori de iluzii.

    12
    +3 Vote -1 Vote +1Acru
    28 Noiembrie 2013 @ 0:01

    @Teo din Iasi(11), nu-i o scăpare. Fiind remuneraţi cu bani de la stat, clericii şi personalul auxiliar sunt incluşi (implicit) în (prea)marea categorie a bugetarilor.

    Tu ce părere ai?